Fotovoltaice, prosumator în România

Grafic cu producția instalației fotovoltaice personale în anul 2024 în Brașov, zona Bartolomeu, putere instalată 4,6 kWh, invertor Growatt, prosumator din noiembrie 2024

Un prosumator este, în același timp, un consumator și un producător de energie electrică. În prezent, orice persoană, fizică sau juridică, poate deveni prosumator cu condiția să instaleze un sistem fotovoltaic care să producă un surplus de energie. Care sunt avantajele acestui statut și ce costuri inițiale sunt pentru investiție în țara noastră.

Pentru a deveni prosumator este necesară o investiție inițială care poate varia în funcție de domeniul ales, de dimensiunea sistemului, locația, dar și prețul unui sistem fotovoltaic, cu tot cu montaj. După investiția inițială, vor exista costuri operaționale și de întreținere anuale, care pot presupune reparații, înlocuire de echipamente, dacă este cazul, sau întreținere periodică.

Care este costul instalării unui sistem fotovoltaic

"Costul unui sistem fotovoltaic variază, în principal, în funcție de puterea acestuia, de calitatea echipamentelor etc. De exemplu, prin programul "Casa Verde Fotovoltaice 2024", lansat recent, suma finanțată de stat este de 30.000 de lei, iar cu acești bani trebuie montate atât panouri fotovoltaice, cât și baterii de stocare a energiei electrice", a declarat pentru Digi24 Bogdan Antal, Product Manager E.ON Solar Home, E.ON Energie România.

Cât câștigă anual un prosumator

"Câștigul unui prosumator depinde de câtă energie produce efectiv sistemul fotovoltaic și câtă consumă acesta. Astfel, beneficiile variază de la acoperirea parțială/totală a consumului propriu, ceea ce înseamnă economii la factura de curent și până la surplusul de producție (dacă există), ceea ce-i poate aduce un venit adițional prosumatorului de la furnizorul cu care are contract pentru cantitatea de energie pe care o livrează în rețea", transmite Bogdan Antal.

Există mai multe tipuri de prosumatori și amintim: prosumatori rezidențiali, care produc energie electrică acasă, prin intermediul sistemelor fotovoltaice, dar și:

• Cooperative energetice, care sunt conduse de cetățeni ori asociații de locuințe;
• Prosumatori comerciali, diferite instituții precum școli, spitale etc.

Statutul de prosumator se certifică dacă sunt îndeplinite, simultan, mai multe condiții, printre care:

• Își desfășoară activitățile într-un spațiu propriu aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare;
• Produce energie electrică din surse regenerabile pentru consum propriu;
• Activitatea specifică nu este producerea de energie electrică;
• Consumă, poate stoca și poate vinde energie electrică produsă din surse regenerabile de energie produsă ori stocată;

Poate deconta energia electrică produsă și livrată cu energia electrică consumată din rețea pentru mai multe locuri de producere și consum, dacă locurile de consum respective au acelați furnizor de energie electrică și dacă sunt racordate la rețeaua electrică a distribuitorului la care este și prosumatorul racordat.

Condiția este ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară.

Prosumatorul care deţine o unitate de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie cu putere electrică instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum poate vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care acesta are încheiat un contract de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul energiei (ANRE).

Pentru certificarea calităţii de prosumator, acesta trebuie să se adreseze operatorului de distribuţie la reţeaua căruia îi este racordată unitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, potrivit distributie-energie.ro

Certificarea calităţii de prosumator se realizează de către operatorul de distribuţie la reţeaua căruia se racordeaza prosumatorul, conform "Procedurii privind racordarea la reţelele electrice de interes public a locurilor de consum şi de producere aparţinând prosumatorilor" aprobată prin Ordinul ANRE nr. 19/2022.

Certificarea calității de prosumator în România este necesară având următoarele aspecte:

• inventarul unor astfel de instalaţii de producere de energie electrică trebuie să fie cunoscut de distribuitor pentru a asigura un management eficient al reţelei electrice;
• pe baza certificatului de racordare completat cu calitatea de prosumator se încheie contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice, astfel incât prosumatorul poate comercializa energie electrică, potrivit ghidului prosumatorului.

Cum poți să devii prosumator în România

Primul pas este etapa de documentare și informare. Se vor solicita informații de la operatorul de rețea, pe baza unei cereri, referitoare la condițiile și posibilitățile de racordare la rețea a unui loc de consum și/sau de producție, furnizând datele caracteristice ale acestuia. Operatorul de rețea este obligat să ofere informații generale și specifice conform legislației în vigoare.

Ulterior, se va depune cererea de racordare și documentația aferentă în vederea obținerii avizului tehnic de racordare.

Operatorul de rețea stabilește racordarea la soluția de rețea și emite avizul tehnic de racordare, sub forma unei oferte de racordare.

Se va încheaia un contract de racordare între operatorul de rețea și utilizator, viitorul prosumator.

Urmează execuția lucrărilor de racordare. Operatorul este respnsabil pentru racordarea la rețea și punerea în funcțiune a sistemului de racordare. Lucrările pot include: proiectarea sistemului de racordare, obținerea autorizației de construcție, construcția și punerea în funcțiune a sistemului, lucrări de consolidare în instalațiile din amonte (locul unde coboară un curs de apă) și alimentarea cu energie a instalației pentru utilizarea probelor. 

Se va emite apoi, de către operatorul de rețea, certificatul de racordare a locului de consum și de producție, cu mențiunea că este certificată calitatea de consumator, mai exact ești conectat la rețeaua de distribuție electrică și ești autorizat să produci și să consumi energie electrică.

Se va instala un dispozitiv de măsurare a energiei electrice și a unui sistem de măsurare și protecție la punctul de conectare la rețeaua electrică, cu excepția contorului de măsurare a energiei electrice.

Toate componentele instalației electrice vor fi conectate la rețeaua electrică sau la sursa de alimentare, inclusiv echipamentele, cablurile și dispozitivele de protecție.

Ce beneficii are un prosumator

Facilitățile de care beneficiază un prosumator certificate sunt prevăzute în Legea nr 123/2012 și se referă la:

• Compensarea cantitativă dintre energia electrică produsă și livrată în rețea și cea consumată de către prosumatori, persoane fizice şi juridice, cu putere electrică instalată de cel mult 200kW pe loc de consum.

Compensarea cantitativă este realizată de furnizorul de electricitate cu care prosumatorul încheie un contract de furnizare și care:

• cumpără energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică la un preţ identic cu preţul energiei electrice active utilizat în contractul de furnizare, în perioada de facturare;
• reportează energia electrică produsă şi livrată în reţea excedentară consumului, rezultată din diferenţa dintre cantitatea livrată şi cea consumată, prosumatorii putând utiliza cantitatea de energie reportată pe o perioadă de maximum 24 de luni de la data facturării (art. 73^1 alin. (3) din Legea nr. 123/2012).

Compensarea financiară/regularizarea financiară dintre energia electrică produsă și livrată în rețea de către prosumatorii persoane fizice şi juridice putere electrică instalată mai mare de 200kW și de cel mult 400kW pe loc de consum.

Compensarea financiară este realizată de furnizorul de electricitate cu care prosumatorul încheie un contract de furnizare și care:

• achiziţionează energia electrică produsă şi livrată în reţea cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) aferent lunii în care a fost produsă şi livrată energia respectivă

Ce preț achită prosumatorul pe energia consumată în 2024

Prosumatorul consumator plătește pentru energia consumată din rețea prețul stabilit prin contractul de furnizare, exact ca un consumator normal. Pe perioada OUG nr. 27/2022, adică până în martie 2025, acest preț, numit preț de plafon, poate fi maximum 0,68 lei/kWh, 0,8 lei/kWh sau 1,3 lei/kWh, în funcție de cantitatea de kWh consumați în luna facturată, potrivit E.on.

La ce preț este plătită energia produsă și livrată de prosumatorii casnici

Sunt două posibilități conform Ordinului ANRE 15/2022, ulterior completat cu Ordinul 95/2022:

• Prețul tău din contractul de furnizare este mai mic decât prețul de plafon, atunci:

Prețul energiei produse și livrate = energie activă (preț energie) - preț dezechilibre. Prețul energiei active reprezintă prețul contractual fără tarife reglementate incluse.

Prețul energiei consumate = preț contractual (cu toate tarifele reglementate incluse) -preț dezechilibre

Tarifele de transport, serviciu sistem, distribuție sunt reglementate, stabilite de ANRE.

• Prețul tău de contract este mai mare decât prețul de plafon, atunci prețul energiei produse și livrate = preț achiziție energie activă – preț dezechilibre, iar prețul pentru energia consumată = prețul de plafon – preț dezechilibre

Prețul de achiziție al energiei active se calculează lunar de către furnizor, în baza achizițiilor realizate pe piața angro de energie electrică. Toate aceste prețuri variază de la lună la lună.

Prețul de excedent/deficit se calculează lunar de către Transelectrica, respectiv de către fiecare prestator de servicii de echilibrare pentru fiecare participant la piață (ex. furnizor), în baza datelor din piața de echilibrare decontată pe fiecare interval de 15 minute.

Acest preț poate fi pozitiv sau negativ, deoarece pe fiecare interval de decontare (15 minute) se estimează un volum de energie electrică urmând a fi produs/consumat care este diferit de volumul efectiv produs/consumat, diferența dintre acestea reprezentând dezechilibrul realizat.

Prețul dezechilibrelor este calculat de furnizor pe baza dezechilibrelor realizate și a prețurilor de excedent/deficit realizate în piața de echilibrare.

Noiembrie 2024: 130.000 de beneficiari ai programului Casa Verde au nevoie de sisteme de stocare pentru că nu reuşesc să...

---

Aproape 130.000 de beneficiari ai programului Casa Verde au nevoie de sisteme de stocare pentru că nu reuşesc să livreze în reţea energia produsă, aceasta fiind cea mai mare problemă întâmpinată până în prezent, a afirmat marţi vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Adrian Corbu.

„Eu sunt un beneficiar al acestui program şi văd pe propria piele cum se comportă sistemul. O mare problemă o avem şi cu racordarea acestor sisteme şi emiterea certificatelor de prosumator. Eu am opt luni de când am instalat sistemul şi nu sunt prosumator nici în ziua de astăzi. N-am vrut să vorbesc cu nimeni, tocmai ca să văd dacă aceste chestiuni sunt reale. Asta cu siguranţă ne va crea probleme în viitor, dacă nu vom reuşi să eliminăm dezechilibrele din distribuţie şi transport - şi dacă nu vom reuşi să facilităm devenirea clientului casnic să ajungă şi el prosumator într-un timp rezonabil, o lună, două, nu în opt luni de zile”, a menţionat Adrian Corbu, la evenimentul Energy Forum Ediţia a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group,potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, programul Casa Verde se află în al treilea an, urmând că anul viitor să fie lansat un program prin care să fie finanţate doar sisteme de baterii pentru beneficiarii din fostele programe.

„Suntem deja la al treilea program Casa Verde. Urmează să lansăm anul viitor şi un program similar cu cel al Ministerului Investiţiilor, în care să finanţăm şi doar sisteme de baterii pentru beneficiarii noştri din fostele programe. Avem din spate aproape 130.000 de beneficiari care au nevoie de sisteme de stocare pentru că nu reuşesc să livreze în reţea energie produsă - şi consider că asta ar fi cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o astăzi în România. Vorbim de investiţii în reţeaua de transport, cred că de 20 de ani - şi cu toate că ele există, se mişcă într-un ritm foarte lent. Cred că pe lângă accelerarea pe care o facem şi se vede clar în sistemele de producţie a energiei, fie că sunt solare, fie că sunt eoliene, ar trebui să ne concentrăm mult mai tare pe sistemul de transport şi de distribuţie”, a adăugat Adrian Corbu.

La rândul său, Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a subliniat că zilnic sunt conectaţi 300 de prosumatori, iar companiile nu fac faţă cererii mari.

„Sunt convinsă că şi distribuitorii pe partea de birocraţie pot face mai mult, dar să nu uităm dinamica: conectăm cam 300 de prosumatori pe zi. Nu este un aspect de neglijat având în vedere ritmul de creştere a celor care devin prosumatori. Cererea care există nu poate fi satisfăcută în totalitate. Cu siguranţă putem face mai mult şi depunem eforturi să ne adaptăm tendinţelor”, a subliniat Daniela Dărăban.

Potrivit acesteia, în ultimii cinci ani, s-au realizat investiţii de 500 milioane de euro, pe medie, pe an, în reţelele de distribuţie a energiei electrice. Analiza ACUE arată că, pentru ca în 2030-2035 „să dăm valoare investiţiilor în producţie” este nevoie de o triplare a acestor investiţii, respectiv 1,5 miliarde de euro pe an. Cadrul de reglementare aprobat de ANRE nu este însă satisfăcător şi nu va asigura atragerea finanţărilor private la nivelul necesar.

„Pentru ca în 2030-2035 să dăm valoare investiţiilor în producţie - pentru că tot ce vine din producţie se va gâtui pe partea de transport şi distribuţie - este nevoie de o triplare a acestor investiţii. Cel mai corect vizavi de ţintă ar fi investiţii de 1,5 miliarde de euro în distribuţia de energie electrică pe an. Decizia de a stabili reglementările aparţine autorităţilor, dar aşteptările utilizatorilor trebuie ajustate la ceea ce permite cadrul de reglementare să se întâmple în privinţa atragerii finanţării investiţiilor”, a subliniat Daniela Dărăban.

În opinia sa, „este nevoie de o discuţie serioasă pe cifre şi analize pentru a stabili ce investiţii pot fi realizate concret, având în vedere cadrul de reglementare versus necesar pentru 2030 şi ce soluţii de finanţare sunt pentru diferenţa care trebuie asigurată pentru nevoile de producere şi consum”. 

„România astăzi nu are suficientă energie, pur și simplu”, spune ministrul Burduja

România nu are suficientă energie, motiv pentru care importă 1.459 de megawaţi, fiind momente de vârf de consum, dimineaţa sau seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi, a afirmat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate.

România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi. Deci importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi", a menţionat Burduja.