Influență, fake news, dezinformare, demagogie
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România a lui Călin Georgescu, pe care îl cataloghează drept un candidat populist, care fragilizează poziția democratică a țării. IICCMER îndeamnă forțele politice democratice din România și societatea civilă proeuropeană să conlucreze, astfel încât România „să nu se mai întoarcă niciodată în marasmul totalitar pe care îl induce acest tip de suveranism și care este prezentat sub forma unei religii politice”.
„Călin Georgescu are un discurs izolaționist, care înseamnă închiderea granițelor și reintrarea noastră în sfera de influență a Rusiei, a lumii nedemocratice, în general. Acest tip de discurs populist introduce niște fracturi la nivelul mentalului social, o graniță între «cei buni» și «cei răi».
Semințele acestui tip de discurs au fost sădite imediat după 1990, când am avut valuri de populism care se alimentau din nostalgia național-comunistă, care, la rândul ei, prelua un discurs vehiculat în perioada interbelică de către fasciștii români, de către legionari și de către o parte, cel puțin, din mediul intelectual, religios și social. Acest discurs a ajuns, iată, în straturile profunde ale societății. Este greșit să ne lăsăm seduși de mesianismul unui salvator care e prezent mereu în cultura politică din România, fie că vorbim de Corneliu Zelea Codreanu, fie că vorbim de Ion Antonescu sau de Nicolae Ceaușescu; trebuie să ne gândim cu mare atenție la viitorul tinerei generații, la viitorul copiilor noștri, atunci când ne lăsăm seduși de un discurs care nu e în niciun caz unul patriotic, ci de tip tribal, specific naționalismului extremist”, arată președintele IICCMER, Daniel Șandru.
„Democratizarea și europenizare României ne-au adus în cea mai bună perioadă de când țara asta există”
IICCMER subliniază importanța predării în mod corect și onest a istoriei României de către profesori și abandonarea unei abordări triumfaliste asupra istoriei recente.
„Atunci când suntem toleranți cu cei care sunt intoleranți la adresa democrației și care folosesc procedurile și mijloacele democratice, putând în cele din urmă să ajungă la abolirea democrației însăși, ne dăm seama cât de importante sunt asumarea onestă a trecutului, cunoașterea a ceea ce a fost rău în trecutul nostru, într-un mod profund, care să însemne și analiză critică și reflexivă, renunțarea la tonalitatea triumfalistă în care le prezentăm copiilor noștri, elevilor noștri, studenților noștri, istoria noastră recentă, fie că vorbim de interbelic, fie că vorbim de totalitarismul comunist”, subliniază prof. univ. dr. Daniel Șandru.
IICCMER face un apel către forțele politice democratice din România și societatea civilă proeuropeană să conlucreze, astfel încât România să nu se mai întoarcă niciodată în marasmul totalitar pe care îl induce acest tip de suveranism și care e prezentat sub forma unei religii politice.
„Cu toate hibele sale și cu toată fragilitatea sa, democratizarea și europenizarea României ne-au adus în cea mai bună perioadă de când țara aceasta există în planul modernității politice și sociale”, conchide președintele IICCMER.
Peste 40% dintre tinerii români ar prefera o dictatură. O posibilă explicație pentru acestă situație - Elena Crângașu digi24
Chiar dacă majoritatea tinerilor români cred că democrația trebuie susținută, un procent destul de ridicat dintre ei ar prefera un regim de tip totalitar, arată studii realizate recent de GlobSec și Fundația Friedrich Ebert. Digi24.ro a încercat să afle cum au ajuns aceștia la această concluzie, care pot fi efectele în societate, dar și soluțiile pentru a mișcora acest procent.
Majoritatea românilor crede că democrația trebuie menținută, arată studiile citate. Cu toate acestea, 41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au declarat că un regim totalitar ar fi bun pentru țara lor, potrivit cercetării efectuate de GlobSec.
Aceștia trăiesc sentimentul că democrația nu li se potrivește. Iar 33% dintre tineri ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, conform datelor unui alt studiu, realizat de Fundația Friedrich Ebert.
Psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, a explicat, pentru Digi24, că alegerea tinerilor vine în urma unor lipsuri materiale. Astfel, pentru ei, pe hârtie, un regim totalitar pare atractiv, căci promite egalitate.
„Practic, oamenii care ajung în pozițiile de putere într-o societate democratică astăzi nu mai sunt modele de urmat, nu mai sunt repere. Și atunci tinerii au această atitudine negativă față de instituțiile democratice și în plus, în zona tinerilor există, cel puțin în România, așa cum vedem în aceste analize, un segment destul de mare care se referă la tineri care sunt într-o zonă de sărăcie, care sunt, ca să spun așa, pierzătorii dezvoltării democratice a țării”, a afirmat acesta.
El a subliniat că, deși „un procent mare dintre tinerii români merg înspre ideea de a repara și de a dezvolta zona democratică, alții, un procent mai mic, dar destul de important, caută mijloace alternative democrației”.
Care poate fi soluția: „Iar regimurile autocrate, mai ales când le citești ideologic și le vezi numai pe hârtie și nu le-ai experimentat, pot să devină atractive pentru acest segment. Trebuie să evităm să citim despre autocrații și utopii pe hârtie. Când citești angajamente și declarații ale partidelor extremiste, de inclusiv ale comunismului pe hârtie, un tânăr poate să spună că sună foarte bine...toți oamenii să fie egali, toți să aibă acces la resurse, să nu fie discrepanțe foarte mari, toți să aibă nevoile satisfăcute. Și numai că cei care au trăit sau care au prins diverse variante ale comunismului știm că mare diferență între ce pe hârtie și ceea ce s-a întâmplat în realitate. Așa că acea realitate trebuie adusă în mintea tinerilor ca să nu rămână la înțelegerea autocrațiilor și a comunismului doar citind lucrări care care reușesc să le pună într-o imagine pozitivă”, a declarat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, pentru Digi24.ro.
Acesta a subliniat că soluția ar fi înțelegere mai bună a regimurilor totalitare. Altfel zis, educația. Mai trebuie, însă, și ca statul să rezolve inechitățile.
„Ce avem de făcut este ca împreună cu tinerii să reîntărim democrația și instituțiile democratice, să avem programe care să nu creeze polarizări și discrepanțe socioeconomice foarte mari și în același timp, să le reamintim tinerilor ce înseamnă un regim autocrat, nu pe hârtie”, completează rectorul Universității Babeș-Bolyai.
„Contează percepția și, evident, nu realitatea”
Redactorul-șef „Historia”, Ion M. Ioniță, consideră că o altă explicație poate fi faptul că istoria regimurilor dictatoriale este tratată superficial în instituțiile de învățământ.
„Ne întrebăm de ce am ajuns la așa ceva. Evident, principalul răspuns este că avem mari probleme legate de educație, de informația la care au acces acești tineri. Cine vorbește despre dictatură în România, despre istoria în România a regimurilor dictatoriale, ce s-a întâmplat în acele vremuri...Probabil foarte puțin se spune în școală despre așa ceva (...) Această afirmație de pe internet o găsești peste tot: că pe vremea lui Ceaușescu se trăia mai bine. E o prostie imensă chestia asta, dar nefiind contrazisă, nefiind programe de educare, de educație istorică, evident că poți crede”
El a subliniat și că astfel de afirmații false, precum și altele, sunt răspândite în mediul online, unde tinerii petrec foarte mult timp, astfel că ei devin victime ale dezinformării sau ale propagandei.
Efectele se vor vedea la vot:„Au acum în lumea modernă ca surse de informare în principal rețelele sociale și foarte mult Tiktok-ul, deci ei nu au acces la o informație corectă, reală, sunt influențați de tot felul de campanii, sunt influențați de propagandă, de toate aceste teorii care prezintă regimul comunist din România ca fiind unul în care curgea lapte și miere. Este total fals, dar contează percepția și, evident, nu realitatea. Ei sunt vulnerabili la manipulare și la propagandă. Iar pe această temă este o campanie de dezinformare de foarte mulți ani, nu de acum. (...) Tinerii sunt vulnerabili la mesaje extremiste, în general, pentru că e o etapă a vieții în care ești mai înflăcărat, să spunem, și poți să crezi, să fii luat captiv de anumite ideologii extremiste. La fel, mișcarea comunistă a racolat mulți tineri cărora le-a vândut iluzii. Când ești liber, probabil nu te gândești cum este să trăiești într-o societate în care nu mai ai drepturi”, a argumentat Ioniță.
În plus, Ion M. Ioniță subliniază și că tendințele antidemocratice se vor reflecta și la alegerile din noiembrie-decembrie. Și asta după ce, la alegerile europarlamentare din iunie 2024, peste două milioane de tineri au votat.
„Vedeți foarte bine că partidele de extremă din România au crescut ca număr de simpatizanți, dacă luăm ca reper alegerile trecute. Deci acum avem scoruri mult mai mari în acest bazin electoral antidemocratic, antieuropean și se vede acest lucru. Această ascensiune este periculoasă pentru democrația din România”, a declarat on M. Ioniță.
Studiile
au arătat însă și o parte bună: majoritatea societății românești are
deschidere către Uniunea Europeană și NATO. 83% dintre români susțin
apartenența țării la UE, iar 88% la NATO.
Punerea sub acuzare, în această săptămână, a unei firme de conținut pe rețelele sociale arată cât de ușor devine pentru Rusia să influențeze alegerile din SUA, scrie Politico. Fermele rusești de troli și boții de pe rețelele sociale sunt acum depășite.
Modul preferat de Kremlin de a influența alegerile din SUA în 2024, după cum am aflat săptămâna aceasta, utilizează ceea ce mulți americani consideră a fi o activitate inofensivă - conținut creat de influenceri de pe rețelele sociale.
O acuzare făcută miercuri de Departamentul de Justiție al SUA a susținut că un conținut creat și distribuit de o companie conservatoare de social media numită Tenet Media a fost de fapt finanțat de Rusia. Doi angajați ai guvernului rus au transferat aproape 10 milioane de dolari către Tenet Media, care a angajat influenceri conservatori de renume, cum ar fi Tim Pool, Benny Johnson și Dave Rubin, pentru a produce videoclipuri și alt conținut care a alimentat diviziunile politice. Acuzarea susține că influencerii - care spun că nu știau de legăturile Tenet cu Rusia - au fost plătiți cu până la 400.000 de dolari pe lună.
Este cel mai recent semn că eforturile de influență online ale Rusiei evoluează, a spus Pekka Kallioniemi, un savant finlandez specializat în dezinformare și autor al cărții „Vatnik Soup”, o lucrare despre războaiele informaționale ale Rusiei, care urmează să fie publicată pe 20 septembrie. Influencerii cu un grup fanatic de urmăritori sunt mult mai eficienți în răspândirea dezinformării decât boții și trolii, a declarat el într-un interviu pentru Politico Magazine.
„Aceste persoane sunt, de asemenea, idolatrizate. Au baze mari de fani”, a spus el. „Sunt ascultați și crezuți. Deci sunt, de asemenea, un hub foarte bun pentru a răspândi orice narațiune, în acest caz, narațiuni pro-Kremlin”.
De ce influencerii de pe rețelele sociale de extremă dreaptă sunt ținte facile pentru Rusia? Cum a reușit Kremlinul să infiltreze media de extremă dreaptă atât de eficient?
Pekka Kallioniemi: Principalul motiv este că ei împărtășesc o ideologie similară. Acest tip de tradiționalism și conservatorism este ceva ce Rusia dorește de asemenea să promoveze: Îl prezintă pe Putin ca pe întruchiparea tradiționalismului și a valorilor familiei. Și aceasta este, desigur, foarte asemănătoare cu politica din SUA. Ideologia anti-woke se află, de asemenea, în spatele acestui lucru.
Există și aceste tipuri de narațiuni promovate de oameni din stânga politică. Este un sistem extrem de cinic în care ideea principală este să polarizeze populația SUA prin furnizarea de ideologii extreme și idei extreme și să le împingă către un public american.
Deci nu este doar o chestiune de dreapta, se întâmplă de ambele părți?
Pekka Kallioniemi: Da, și aș sublinia că este vorba de extrema stângă și extrema dreaptă. Sunt extremitățile spectrului politic cele care sunt vizate. Narațiunile [de pe stânga] sunt aceleași cu cele promovate de influencerii de dreapta.
Cum s-au schimbat tacticile de influență ale Rusiei? Există un motiv în spatele acestei evoluții?
Pekka Kallioniemi: Dacă ne întoarcem la lansarea Agenției de Cercetare pe Internet a Rusiei în 2013, aceștia au început să producă în masă propagandă online și au folosit aceste așa-numite ferme de troli. Mai târziu, au început să folosească și boți automatizați. Dar, în plus, rușii par să folosească aceste conturi mari de rețele sociale, care sunt numite „conturi superspreader”. Ele sunt utilizate pentru a răspândi narațiunea pe scară largă. Acest termen provine din studiile despre COVID-19: A fost acest studiu COVID care a descoperit că 12 conturi erau responsabile pentru două treimi din dezinformarea despre vaccinurile COVID, iar contul lui Robert F. Kennedy Jr. era unul dintre ele. Aceste studii, și în sfera geopolitică, au descoperit că o mare parte din această dezinformare este răspândită prin conturi superspreader. Rusia probabil a realizat acest lucru, iar acest incident este un bun indicator că ele sunt utilizate de Kremlin.
Ce consideră Kremlinul util la conturile superspreader?
Pekka Kallioniemi: Deoarece acoperirea lor este atât de mare. De obicei, ele au devenit populare în mod organic. În timp ce cu conturile de troli și boți, urmărirea nu este organică. De obicei, au un număr mai mic de urmăritori și este foarte greu să răspândești aceste narațiuni în afara rețelei. Deci, dacă ai un nod principal — un cont superspreader cu 2 milioane de urmăritori — este mult mai ușor să răspândești o narațiune, deoarece aceste conturi au deja o acoperire mare și un public numeros, iar uneori conținutul lor ajunge chiar în media mainstream sau media tradițională.
Aceste persoane sunt, de asemenea, idolatrizate. Au baze mari de fani. Personalitățile mari de pe rețelele sociale superspreader - sunt ascultate și crezute. Deci, ele sunt, de asemenea, un nod foarte bun pentru a răspândi orice narațiuni care ar fi pro-Kremlin.
Ați spune că ascensiunea rețelelor sociale a ajutat campania de dezinformare a Rusiei?
Pekka Kallioniemi: Desigur. Înainte de rețelele sociale, aveau multe dificultăți în a penetra mass-media occidentală. S-a întâmplat, dar nu atât de des. Așadar, rețelele sociale au fost un instrument util pentru Rusia de a-și răspândi propaganda. Ei au fost primii care au utilizat efectiv rețelele sociale pentru a face aceste tipuri de campanii masive de dezinformare și operațiuni de informare și au avut un început foarte bun din acest punct de vedere. A durat ani de zile până când mass-media occidentală și serviciile de informații au înțeles întregul fenomen.
Agenția de Cercetare pe Internet a fost înființată în 2013. În primul rând, au început într-un mediu mai domestic, așa că au defăimat opoziția, pe Alexei Navalnîi și așa mai departe, și bineînțeles Ucraina. Dar după aceea, când nu mai exista opoziție în Rusia, s-au îndreptat către publicul american și alegerile din SUA din 2016.
Este de asemenea demn de menționat că probabil folosesc acum AI și în viitor, deoarece automatizează lucrurile. Este mult mai ieftin și, de asemenea, mai eficient. Poți crea un volum uriaș folosind AI. De exemplu, ceea ce au făcut operativii ruși a fost să creeze site-uri de știri false sau bloguri, iar conținutul de pe aceste bloguri este complet generat de AI, dar uneori injectează manual narațiuni sau propagandă rusească. Există sute de aceste bloguri. De asemenea, desigur, folosesc sistemul tradițional de boți și trolli pentru a face ca aceste povești să pară mult mai mari. Este un fel de sistem pe mai multe niveluri și uneori unul dintre conturile super-„răspândacilor” poate prelua povestea, iar atunci aceasta devine cu adevărat virală. Este un sistem foarte sofisticat care încă nu este foarte bine înțeles.
Sunteți surprins sau nu de această acuzare a Departamentului de Justiție al SUA care implică doi directori media ruși care răspândesc propagandă pro-Kremlin în SUA?
Pekka Kallioniemi: Nu am fost surprins. De mult timp, oamenii au crezut: „Nu există nicio dovadă clară, nu există nicio dovadă directă a vreunei influențe străine”. Dar acum, aceasta este - și cred că aceasta este doar vârful aisbergului. Se întâmplă mult mai multe, mai ales prin aceste companii-fantomă situate în Emiratele Arabe Unite sau Republica Cehă, sau altele, deoarece Rusia este foarte bună în mascare fluxurile de bani.
Care este scopul final al campaniei de dezinformare a Rusiei? Alegerea lui Donald Trump? Sau există un obiectiv mai larg?
Pekka Kallioniemi: Ei doresc să polarizeze și să divizeze țările, în special SUA, care are un sistem bipartid. Ori de câte ori o țară se concentrează pe disputele și argumentele interne, politica sa externă devine mult mai slabă. Am văzut asta cu ajutorul pentru Ucraina care a fost întârziat luni și luni de zile, iar acesta este practic scopul lor: să creeze aceste conflicte interne, astfel încât politica externă a diferitelor țări să devină mult mai slabă și indecisă.
Deci vor diviziune și ca oamenii să nu mai acorde atenție la ceea ce face Rusia?
Pekka Kallioniemi: Da. Dar lucrul celebru despre dezinformarea rusească este că rareori menționează chiar Rusia. De obicei, vorbesc despre alte probleme, de exemplu, granița de sud a SUA sau cultura woke sau pierderea valorilor tradiționale. Cred că narațiunea principală care este promovată este că SUA nu ar trebui să mai trimită bani în Ucraina, deoarece există atât de multe probleme interne care ar trebui rezolvate în schimb.
Și motivul este că atunci când începi să faci o investigație asupra culturii rusești în general, îți dai seama că nu este chiar atât de tradițională sau conservatoare sau ceva de genul acesta. Vezi că au probleme foarte mari și de fapt sunt destul de seculare. Imaginea pe care Rusia încearcă să o creeze despre ei înșiși nu este aceeași cu realitatea. Ei pur și simplu decid: OK, hai să nu vorbim deloc despre Rusia. Hai să vorbim despre alte țări și problemele lor. Este foarte diferit de China. China îi place să vorbească despre China și cât de grozavă este. Deci este acest contrast complet în acest sens.
Unii oameni se referă la americanii care simpatizează cu argumentele Kremlinului drept „idioți utili”. Este aceasta o caracterizare corectă a acestei situații? A existat o schimbare în tipul de „idioți utili” pe care Rusia îi caută?
Pekka Kallioniemi: Sunt destul de sigur că proprietarii Tenet Media, Lauren Chen și Liam Donovan, sunt destul de siguri că știau în ce se băgau. Au existat multe semne că de fapt știau că banii veneau din Rusia. Despre influenceri? Nu sunt sigur. Cred că aproape toți au declarat că nu știau. Dar ridică întrebări, dacă cineva este dispus să îți plătească 400.000 de dolari pentru patru videoclipuri pe lună. Trebuie să te gândești, de unde vin acești bani? De ce este cineva dispus să plătească atât de mult pentru producerea acestor videoclipuri de pe YouTube care primesc poate 100.000 de vizualizări, ceea ce nu este atât de mult, sau 200.000 de vizualizări? Poate că nu știau, dar cu siguranță nu au făcut diligența necesară. Nu au făcut verificări adecvate pentru a vedea de unde proveneau banii, deoarece erau mulți bani.
Când vine vorba de a căuta idioți utili, cred că este cam la fel ca înainte. Există un acronim de contra-informații numit BICE. Practic, listează ce motivează pe cineva să facă spionaj: bani, ideologie, compromis sau ego. Acesta este un model foarte simplificat, dar cred că se potrivește destul de bine în acest domeniu al propagandei. Deci există de obicei ceva care îi motivează pe acești oameni. Și cred că termenul de „idiot util” nu este foarte bun, deoarece mulți dintre acești oameni nu sunt idioți. Poate că sunt lacomi. Oamenii au motivații diferite pentru a face lucruri. Dar cred că ideea de bază din spatele așa-numitului idiot util este încă aceeași. Este cineva care este dispus să lucreze pentru o națiune străină, de obicei pentru a submina propria țară.
Deci, pe cine caută ei pentru a răspândi propaganda? Ce fel de persoană caută?
Pekka Kallioniemi: Cred că multe dintre aceste persoane care o fac foarte bine sunt de obicei carismatice și într-un fel controversate. Știu cum să creeze controverse în jurul subiectelor și pe rețelele sociale. Crearea de controverse aduce de obicei angajament - oamenii îți plac conținutul, îți împărtășesc conținutul, comentează pe conținutul tău. Deci persoanele carismatice sunt probabil cele mai valoroase active în acest moment.
Credeți că oamenii înțeleg tot mai mult campania de dezinformare a Rusiei? Și în ce măsură le pasă?
Pekka Kallioniemi: Cred că multor oameni pur și simplu nu le pasă. Majoritatea oamenilor sunt preocupați de inflație, prețurile alimentelor, prețurile energiei, lucrurile care le afectează de fapt viața de zi cu zi. Dacă cineva este plătit pentru a promova narațiuni rusești, nu cred că multora le pasă de asta, deoarece nu le afectează viața atât de mult. Dar lucrul interesant este că narațiunile rusești de obicei se învârt în jurul acestor subiecte de zi cu zi. În acuzare, narațiunile promovate erau despre prețurile alimentelor și despre cum totul devine prea scump și așa mai departe. Deci Rusia promovează, de asemenea, aceste subiecte de zi cu zi în dezinformarea lor. Dar da, nu cred că oamenii sunt atât de preocupați pe cât ar trebui să fie.
Înaintea alegerilor, cum putem fi vigilenți împotriva campaniilor de dezinformare ale Rusiei?
Pekka Kallioniemi: Ei bine, am spus întotdeauna că cel mai bun antidot pentru asta este educația, dar cred că este prea târziu când vine vorba de alegerile din noiembrie. Dar Finlanda este un exemplu excelent. Avem un sistem educațional foarte bun care promovează alfabetizarea media și gândirea critică, dar și reziliența cognitivă, împotriva propagandei și dezinformării. Cred că aceasta ar fi cea mai bună soluție.
În general, oamenii ar trebui să fie mai critici față de ceea ce citesc, mai ales pe rețelele sociale, și să realizeze că există oameni care sunt dispuși să răspândească minciuni și știri false doar pentru a obține angajament. Întotdeauna amintiți-vă că oamenii ar putea fi plătiți pentru a răspândi aceste povești, așa cum am asistat recent la Tenet Media. Deci, gândirea critică, ca regulă generală, este o modalitate bună de a rămâne vigilenți.
Dar, de asemenea, spun mereu că oamenii ar trebui să-și închidă computerele și smartphone-urile și să iasă afară și să își trăiască viața și să se bucure de ea. Lumea digitală poate fi destul de ostilă și poate scoate la suprafață aceste emoții negative. Poate faceți o pauză și mergeți la o plimbare. Doar bucurați-vă de viață.
Recenta expunere de către Casa Albă a încercărilor Rusiei de a influența alegerile prezidențiale americane din acest an nu va surprinde pe nimeni dintre cei care au urmărit tacticile de dezinformare din timpul ultimelor alegeri din SUA, scrie The Conversation într-o analiză semnată de de Precious Chatterje-Doody, lector senior în politică și studii internaționale la Open University.
În timpul campaniei din 2020, Kremlinul a utilizat mijloacele sale de informare în masă sponsorizate de stat, canalul internațional de televiziune RT și site-ul de știri și postul de radio Sputnik, pentru a difuza conținut care punea la îndoială legitimitatea procesului democratic din SUA. De asemenea, s-a constatat că rețele de roboți și troli sponsorizate de Rusia au promovat dezinformarea și teoriile conspirației în rețelele online.
De data aceasta, SUA au confiscat o rețea de domenii de internet gestionate de Rusia și au sancționat zece persoane, printre care Margarita Simonian, redactor-șef al RT (fosta Russia Today), pentru „activități care vizează deteriorarea încrederii publice în instituțiile noastre”. Sancțiunile includ înghețarea oricăror proprietăți sau active în SUA și, eventual, restricții pentru orice cetățean sau companie americană care lucrează cu acestea.
De asemenea, SUA au acuzat doi manageri ai RT cu sediul la Moscova, Kostiantin Kalașnikov și Elena Afanasieva, în temeiul legii privind spălarea banilor, că au plătit creatori de conținut americani pentru a difuza „propagandă pro-rusă și dezinformare” în SUA.
Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a declarat că Rusia caută să creeze „rezultatul preferat” în viitoarele alegeri prezidențiale și să submineze sprijinul SUA pentru Ucraina în război.
Practicile invocate de Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) corespund îndeaproape cu ceea autoarea analizei publicate de The Conversation și colaboratorii săi au identificat, într-o lucrare cu titlul „Russia, Disinformation and the Liberal Order” (Rusia, dezinformarea și ordinea liberală, n.r.) ca fiind practici standard în încercările Rusiei de a influența publicul internațional.
Iată cinci caracteristici-cheie ale manipulării informațiilor rusești care pot ajuta la înțelegerea celui mai recent scandal de manipulare a alegerilor:
1. Utilizarea influencerilor locali
DOJ acuză că angajații RT au plătit unei firme din Tennessee aproape 10 milioane de dolari americani pentru a produce conținut social media care să se alinieze intereselor rusești, fără a dezvălui că finanțarea a provenit în cele din urmă de la statul rus.
Mai mulți influenceri conectați la firma din Tennessee au declarat ulterior că au avut control editorial asupra conținutului lor și au negat că ar fi avut cunoștință de orice legături cu Rusia. Dar acest lucru se potrivește tiparelor identificate în cercetarea publicată de Chatterje-Doody.
În primul rând, RT lucrează de mult timp cu spațiul media populist de dreapta și imită adesea stilul și practicile media populiste de dreapta din SUA. RT creează frecvent linkuri către articolele acestora pe site-ul său web și a promovat personalități media de dreapta, distribuindu-le emisiunile și prezentându-le pe propriile sale platforme.
Pe această bază, RT a oferit adesea o platformă, finanțare și a dat frâu liber personalităților media din statele pe care le vizează, ale căror convingeri autentice corespund propriilor interese ale Rusiei. La urma urmei, cercetările confirmă faptul că oamenii sunt mai predispuși să creadă afirmațiile pe care le-au auzit de nenumărate ori, indiferent dacă acestea sunt sau nu adevărate.
2. Instituții media de știri false
În cadrul acestui caz, SUA au confiscat o rețea de domenii de internet despre care se presupune că au fost utilizate pentru a promova informații false destinate unor subgrupuri specifice ale populației americane. Deghizat în site-uri locale, conținutul acestora tinde să exploateze preocupările și controversele sociale specifice care rezonează cu anumite grupuri-țintă, precum și să amplifice principalele puncte de discuție rusești.
Acest lucru a fost clar vizibil în trecut, când Internet Research Agency, sprijinită de Kremlin, a creat un site fals de știri de stânga și a păcălit liber-profesioniști să contribuie cu conținut la operațiunile de informare rusești. Activitățile anterioare ale RT arată că acesta nu are nicio reținere în a-și camufla în mod deliberat legăturile cu alte operațiuni și grupuri media.
Autoarea analizei spune că, din cercetările sale, aceste site-uri nu numai că obișnuiesc să facă trimiteri încrucișate între ele, dar fac frecvent trimiteri încrucișate și la alte site-uri autointitulate contra-mainstream pentru a-și spori credibilitatea în fața anumitor categorii demografice online.
3. Punerea de paie pe foc
O altă tactică obișnuită pentru a menține credibilitatea conținutului este legarea acestuia de temerile și preocupările care sunt deja importante în orice societate. De exemplu, Rusia nu a adus războiul cultural în SUA, dar a exploatat cu abilitate anxietățile societății americane legate de acest subiect. Operațiunile media rusești au adus în prim-plan aceste preocupări, fără a se angaja în vreun mod semnificativ.
În mod similar, atunci când site-urile rusești se deghizează în surse locale, acestea acordă prioritate temelor care sunt familiare publicului lor țintă. De obicei, însă, subiectele de dezbinare sunt înfrumusețate cu un mozaic de informații reale și inventate. Publicului lor îi este greu să le descompună, iar presupunerile de la care pornesc înseamnă că adesea nu sunt motivate să încerce.
4. Răsturnarea scenariului
Moscova a negat în mod repetat orice implicare în campanii de influențare, la fel cum a făcut-o în 2018, când Regatul Unit a acuzat statul rus de o serie de otrăviri cu Noviciok în Salisbury. Atunci, politicienii și mass-media din Rusia au promovat o rețea complexă de teorii ale conspirației care reflectau acuzațiile aduse serviciilor de securitate din Regatul Unit și SUA.
De data aceasta, am asistat din nou la un răspuns de tip „scenariu răsturnat” din partea reprezentanților Rusiei. Ambasadorul Moscovei la Washington, Anatoli Antonov, a respins acuzațiile SUA ca fiind un produs al „rusofobiei” - același termen folosit de ambasada rusă în urma otrăvirii de la Salisbury.
Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a repetat tema sa preferată din ultimii ani, acuzând SUA că au devenit o „dictatură totalitară neoliberală”. Acest lucru ar putea părea ridicol din partea reprezentantei unui stat care a incriminat critica invaziei sale din Ucraina. Cu toate acestea, minciunile fățișe și demitizările pline de umor merg adesea mână în mână în operațiunile de informare ale Rusiei.
5. Umorul
Statul rus utilizează în mod curent umorul în mod strategic, iar RT a apărut ca un fel de pionier în utilizarea umorului pentru a legitima acțiunile Rusiei sau pentru a neutraliza criticile.
Cu toate acestea, rețeaua nu folosește umorul doar pentru a relata despre politica internațională. Abordarea sa caracteristică este de a se include în mod conștient ca parte a glumei. Mai multe campanii publicitare ale RT au folosit criticile străine ca argument de vânzare.
Același spirit a fost clar în răspunsul sarcastic al lui Simonian la cele mai recente acuzații. În comentariile postate pe Telegram și reproduse cu bucurie de RT, redactorul-șef a respins acuzațiile drept alarmism american „cu privire la atotputernicul RT”. Cuvintele sale sunt un exemplu perfect al modului în care RT se bucură de statutul său de „paria populistă”.
Rusia continuă să rafineze modul în care încearcă să influențeze agendele din afara granițelor sale și nu există nicio sugestie că acest lucru se va opri prea curând.
Într-o postare pe Facebook, intitulată „Rusia defilează (politic) prin democrațiile euro-atlantice. În România... totul este OK”, rectorul SNSPA trece în revistă tehnicile Kremlinului de a obține influență în mai multe țări occidentale.
„Metoda «infiltrării politice», folosită de Kremlin astăzi, este construită și adaptată la noile realități, plecând de la vechile structuri NKVD, ulterior KGB. Înainte de a acționa, ai nevoie de o rețea extinsă, funcțională, finanțată, plasată și promovată în timp, uneori în decenii, formată din jurnaliști, politicieni, analiști, profesori, preoți, magistrați, militari, oameni de afaceri, artiști, ONG-iști etc. La momentul potrivit, rețeaua devine vocală. Mai întâi este «contestatară», cultivând, în același timp, disoluția socială. Denigrează tot ce poate: UE, NATO, instituțiile fundamentale și/sau domenii/profesii (educație/profesori, armată/militari, sănătate/medici, oameni de afaceri, biserică etc.). Apoi declanșează etapa de preluare a puterii”, scrie Remus Pricopie.
Rectorul SNSPA oferă apoi mai multe exemple.
„În Marea Britanie, fără implicarea Kremlinului, BREXIT-ul nu ar fi avut loc. În SUA, fără Putin, Trump nu ar fi câștigat alegerile, în 2016. În Franța, Marine Le Pen (finanțată masiv de Putin) nu ar fi ajuns azi în poziția de favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027. În Italia, prietenii lui Putin sunt deja la guvernare de ceva timp, Meloni fiind una dintre variantele soft ale extremismului politic, alimentat de Kremlin. Ungaria... povestea est eprea bine cunoscută, ca să o mai dezvoltăm aici”.
Pricopie analizează apoi situația României, „sub semnul ironiei”, după cum afirmă într-un post-scriptum la postarea de pe Facebook.
„Nu avem politicieni, jurnaliști, oameni de afaceri, profesori universitari, (foști) ofițeri etc. implicați în acțiuni de tip KGB de destructurare a instituțiilor fundamentale ale Statului Român și preluare, chiar și parțială, a puterii. Nu avem candidați la prezidențiale care cochetează cu Estul și nici politicieni finanțați «la sacoșă», prin intermediul unor oameni de afaceri dubioși. Totul este transparent și în binele cetățenilor români. În Parlamentul României și în Parlamentul European avem numai politicieni respectabili, care, din dragoste de țară, nu și-ar permite să acționeze ca «agenți de propagandă rusă». Prin urmare, recenta decizie definitivă a unei instanțe care vorbește despre faptul că un partid ar acționa împotriva intereselor României – motiv de declanșare a procedurilor de desființare a partidului respectiv, conform legislației în vigoare – cu siguranță este o eroare judiciară, care va fi corectată rapid, printr-o cale excepțională de atac. De asemenea, Republica Moldova și Ucraina au greșit când au îndrăznit să declare un politician român, mare patriot, persoana non grata”, scrie Pricopie, făcând referire la George Simion, fără să-l numească.
În final, rectorul SNSPA scrie care crede el că sunt „singurele modalități de a lupta cu extremiștii și cu agenții de propagandă rusă, pe teritoriul României”. El consideră că trebuie „să-i expui opiniei publice și să aplici legea”.
„Din păcate, numărul celor care au curajul să o facă este foarte mic. Este adevărat, atunci când vorbești despre aceste lucruri intri în malaxorul de denigrare al rețelelor media pro-Kremlin. Aceasta este rețeta «standard». Eu îmi asum acest lucru, dar aici cred că mult mai important ar fi să-și asume cei care candidează pentru diferite poziții politice, inclusiv cei care cer votul cetățenilor pentru a ajunge Președintele României. Dacă nu se va schimba nimic în această direcție, dacă oamenii politici și instituțiile nu vor acționa, conform legii – așa cum a făcut instanța, în procesul AUR vs. Ioana Constantin –, mai devreme sau mai târziu, și România va cădea în cursa diversiunilor venite din Est”.
Federația Rusă caută și, de multe ori, reușește să influențeze alegerile în statele democrate, avertizează profesorul Cosmin Popa. Slăbiciunea instituțiilor statului, politicienii gata să facă orice pentru a ajunge la putere și corupția sunt cele mai mari vulnerabilități de care profită rușii.
Moscova s-a obișnuit să se implice în alegerile din majoritatea statelor de pe mapamond, iar România este una dintre țintele sale. Propaganda rusească încearcă să creeze breșe în societățile occidentale, pe care apoi le exploatează cu dibăcia cu care o făcea odinioară temutul KGB. Însă chiar dacă FSB, urmașul KGB-ului în Federația Rusă, nu mai pare la fel de redutabil, aparențele înșală.
Scopul și mijloacele Rusiei
Profesor de istorie contemporană la Universitatea București, expert în tot ceea ce ține de fosta Uniune Sovietică și de actuală Federație Rusă, Cosmin Popa avertizează că mâna lungă a Moscovei ajunge fără probleme la București, așa cum în situații similare se întinde chiar și până la Washington.
Evident, scopul Federației Ruse este mereu același: destabilizarea statelor NATO, iar în acest sens susține și încearcă să impună în vârful acestor țări persoane dispuse să susțină interesele rusești sau oameni pur și simplu corupți.
În România, Rusia a reușit pentru prima dată să-și impună oamenii în alegerile trucate din 1946, după ce trupele sovietice ocupaseră deja țara. Aceeași soartă au avut-o și celelalte state est-europene. Rând pe rând au fost ocupate, nu neapărat în această ordine, Polonia, Ungaria, Bulgaria și fosta Cehoslovacie. Și după 1989, anul marilor schimbări în istoria statelor central-est europene, Rusia a continuat să fie activă în acest spațiu, iar România s-a aflat mereu printre ținte.
Statele slabe și corupte, ca niște jucării în mâna rușilor
„Întreg sistemul politic rusesc, toată rețeaua de instituții care se ocupă cu promovarea și impunerea intereselor rusești pe exterior este centrată pe ideea de corupție. Pe ideea de corupție directă, de ideea de corupție politică, ideea de cointeresare în afaceri a unor politicieni cu apetențe de businessmeni, în diverse afaceri care depind de autoritățile ruse. Iar spectrul, dacă vreți, de mijloace de acțiune este același în cazul României ca și în cazul altor țări occidentale. Cu observația că, spre deosebire de țările, să spunem, din vechea Europa, acolo unde avem de a face cu o prezență economică rusească foarte consistentă, în România activele legate de Rusia sunt puține și nu atât de importante cum sunt, de exemplu, cele germane sau franțuzești”, spune profesorul.
Pe de altă parte, chiar dacă în România nu există o minoritate rusă numeroasă, Moscova reușește să fie de multe ori la fel de eficientă ca în țările baltice sau alte state unde există un număr important de ruși. Contrar unor idei larg răspândite, propaganda rusă nu este mai puțin eficientă aici decât în statele amintite. Creșterea euroscepticismului și susținerea unor partide radicale este dovada eficienței propagandei rusești.
Cât de eficient e FSB în România
„Așa credeam și eu o bună bucată de vreme, însă propaganda rusă în momentul de față a reușit să decupleze acțiunile pe care le desfășoară într-o serie de țări europene de, dacă vreți, interesele imediate rusești. Și în momentul de față, eficiența propagandei și a mijloacelor de influențare a opțiunilor politice în România e la fel de mare ca în orice altă țară europeană. Iar acest lucru sigur că nu îl vedem prin existența unor manifestații în piața publică în favoarea lui Putin, dar îl vedem în creșterea nejustificată și absolut lipsită de orice argumente a euroscepticismului, îl vedem prin alimentarea sentimentelor antiucrainene și, de ce nu, prin alimentarea sentimentelor antioccidentale.”
Cei mai predispuși să creadă și să îmbrățișeze ideile lansate de propaganda rusă sunt oamenii cu o educație precară, însă tot mai des se întâmplă ca și persoanele educate să să marșeze pe aceste teme.
„Foarte mulți români care, de fapt, habar n-au despre felul în care este organizată Europa și Uniunea Europeană și cu siguranță habar n-au cât de mult datorează România acestei integrări euroatlantice, acum emit tot felul de păreri care mai de care mai stupide legate de pierderea suveranității, de sărăcirea României și alte prostii în genul acesta. Iar succesul pe care îl au politicieni ca Diana Șoșoacă și partide precum partidul ei și AUR arată că propaganda rusă este la fel de eficientă în România ca și în alte părți unde există comunități rusești foarte consistente sau rusofone”, explică Popa.
El a vorbit și despre maniera de abordare a Rusiei, care pune la bătaie resurse importante pentru a-și atinge scopul.
Suntem printre cei mai abordabili
„În primul rând că Rusia abordează într-o manieră, dacă vreți, care pleacă de la posibila reușită. În primul rând, ei abordează cel mai accesibil inamici. În țările cele mai slabe, din acest punct de vedere, cel mai slab organizate cu instituții capabile, slabe, care ar trebui să apere societatea în fața pericolului acestei propagande. Iar România face parte dintre inamicii abordabili, pentru că instituțiile statului, și aici nu vorbesc doar despre servicii speciale, armată, poliție, jandarmerie, dar și instituțiile politice, instituțiile administrative, instituțiile de presă, finanțate către stat, sunt teoretic puțin pregătite să facă față acestor pericole”, adaugă el.
Aici se înscrie și campania „Doppelganger” a Kremlinului, considerată de experți cea mai importantă acțiune de dezinformare după Războiul Rece. Conform Foreign Affairs, numai în ultimele 10 luni, serviciile intelligence rusești și oamenii lor au creat peste 700 de site-uri pentru a răspândi informaţii false şi propaganda rusească.
Profesorul Cristian Popa spune că abia în ultimul timp țările occidentale, incluzând România, descoperă cât de vulnerabile sunt în fața acestui adevărat război hibrid în care rușii sunt experți. Iar problema cea mai mare este că statele occidentale nu au de cele mai multe ori anticorpii necesari să lupte împotriva unor campanii foarte bine gândite lansate de Moscova. Iar România se află printre statele vulnerabile.
„Aș spune că nici Doppelganger nu e neapărat ceva nou, pentru că noi știm foarte bine cum funcționează tehnic sistemul. Surprinza este că noi descoperim acum că de fapt suntem foarte vulnerabili în fața acestor acțiuni intruzive. Pentru că ceea ce uimește la propaganda rusă nu este nici organizarea tehnică, nu este nici mesajul politic pe care îl propagă. Uimesc în schimb două lucruri: amploarea mijloacelor folosite pentru influențarea unor societăți și, de ce nu, slăbiciunea propriilor societăți în fata unor astfel de mesaje politice. Astea sunt cele două lucruri care ne dau de gândit. Nu organizarea tehnică, sigur că există ferme de boți, dar sunt și alte lucruri importante care multora pot să ne scape”, arată Popa.
Politicienii români joacă la fel de murdar
O problemă în plus este că aceleași tehnici sunt folosite de multe ori și de toate partidele românești, care încearcă să influențeze alegătorii. Și din acest motiv, partidele și politicienii români nu se grăbesc să ia măsuri, pentru că asta ar însemna să se autopriveze de o resursă importantă.
„De exemplu, partidele politice românești folosesc în bună măsură aceleași tehnici ca să își creeze impresia popularității pe internet, la rețelele sociale și așa mai departe. Iar scandalul Cambridge Analytica, care este un scandal în care amestecul Kremlinului este aproape invizibil, ne-a arătat că pot câștiga alegeri prin folosirea inteligentă a unor mijloace tehnice extrem de bine puse la punct. Deci din punctul ăsta de vedere nu e nicio noutate. Îngrijorător este că după Cambridge Analytica, după interferența rusească în alegerile din America, după toate lucrurile astea, de exemplu în România, la nivel politic, nu a existat o reacție cu care să arate o preocupare solidă a statului, a autorităților de a pune la punctul sistemului instituțional capabil de a apăra societatea. Următorul pas va fi discuția despre reglementarea strictă a acestor chestiuni, care este o discuție practic despre cenzură. Pentru că mediul politic românesc este, de fapt, pentru că a devenit un sistem de contraselecție a elitelor, este interesat în menținerea precarității educaționale și a lipsei de informare politică, mediatică și așa mai departe”, e semnalul de alarmă tras de expert.
Asta înseamnă că și politicienii români profită exact de aceleași lacune ca și propaganda rusă. Un motiv în plus, spune profesorul, ca politicienii să nu fie interesați să schimbe ceva, chiar dacă asta înseamnă menținerea unei vulnerabilități sporite.
„Din acest punct de vedere, mediul politic românesc și propaganda rusă se hrănesc practic cu aceleași ingrediente sociale. De aici și absența unei politici coerente de reglementare și de apărare a societăților în fața acestui pericol”, încheie istoricul Cosmin Popa.
Sursa: digi24.ro
„Este evident că propaganda rusă a fost bine organizată și regizată”
Profesorul doctor Iulian Nechifor a urmărit cu atenție evenimentele și pe baza cunoștințelor temeinice de istorie mărturisește că, cel mai probabil, propagada rusă ar fi acționat ca la manual, după o tradiție consacrată încă de acum trei secole. ”Decizia CCR a fost una forțată de gravitatea evenimentului. După desfășurarea alegerilor prezidențiale, primul tur, și cele parlamentare este evident că propaganda rusă a fost bine organizată și regizată. Ea apelat la câteva elemente clasice pe care rușii le-au folosit în spațiul românesc de circa 300 de ani”, spune Iulian Nechifor. Una dintre metodele clasice de proapagandă rusești folosite de ruși ar fi fost apelarea la sentimentele religioase ale românilor, de promovarea unor mesaje care să inducă ideea de Occident decadent, imoral, în antiteză cu lumea ortodoxă, rurală, pură.
”Prima metodă a fost manipularea sentimentului religios și promovarea unui mesaj mesianic prin accentuarea opoziției dintre Occidentul decadent, eretic, imoral și „puritatea” ortodoxiei manifestată de lumea rusă. Acest mesaj a fost preluat și propagat de numeroși clerici ortodocși, cel mai reprezentativ exemplu fiind Teodosie de la Constanța. Anumite persoane din cadrul bisericii ortodoxe a promovat persoane dubioase cu mesaj rasist, legionar, antisemit, homofob, antidemocratic, antioccidental. Dintre aceștia îi amintim pe George Simion, Diana Șoșoacă și evident Călin Georgescu. Până acum Biserica nu și-a asumat nicio responsabilitate, ceea ce este extrem de grav. Promovând acest mesaj, unii clerici români au servit intereselor rusești în România”, precizează doctorul în istorie.
”O eroare majoră a sistemului de securitate a României”
Totodată, Iulian Nechifor spune că propaganda rusă a reușit să pătrundă și datorită unor erori majore a sistemului de securitate al României, care ar fi supravegheat mai atent funcționarea și activitatea unor asociații sau grupuri conspiraționiste și anti-democratice. Ceea ce ar fi permis rușilor să folosească cea de-a doua metodă eficientă de propagandă. ”A doua metodă a constat în folosirea unor mijloace media de promovare a propagandei ruse, posturi deținute de fugari sau de patroni aflați în conflict cu instituțiile statului. Finanțarea acestor mesaje a fost una sofisticată prin folosirea de firme paravan, asociații dubioase, persoane cu capacitatea de a influența opiniile. Prezentarea constantă pe aceste posturi a unor teorii anti vaccin, conspiraționiste, provocarea unor frici homofobe, antidemocratice pe o durată lungă de timp a distorsionat realitatea, transformând dezamăgirea unei mari părți a românilor în furie. Pseudo-știința, numerologia, denigrarea constantă a unor politicieni sau personalități publice, instituții au avut drept scop însămânțarea sentimentului de neîncredere în instituții românești și europene. În mare măsură aceste scopuri au fost atinse. Faptul că aceste instituții nu au fost sancționate sau închise precum în Republica Moldova a fost o eroare majoră a sistemului de securitate a României”, adaugă profesorul botoșănean. Din punctul de vedere al lui Iulian Nechifor și CSAT a desecretizat tardiv aceste informații.
”Călin Georgescu nu mai are șanse să se înscrie din nou în cursa electorală”
Totodată profesorul botoșănean precizează că autoritățile sunt datoare românilor cu explicarea modului în care a fost finanțată campania lui Călin Georgescu, pe Tik-Tok, și din ce surse. ”Platforma chinezească a fost acuzată în dese rânduri ca fiind folosită în scopul de a diviza și distruge modul de viață occidental. Acest fapt a fost valid în cazul României, actorul statal implicat, cel mai probabil Rusia, fiind interesat în destabilizarea României, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei. Pe acest fundal a fost promovat Călin Georgescu cu un efort documentat de serviciile speciale întins pe durata a acel puțin 4 ani. Dacă în 1944 comuniștii români, instrumente ale rușilor, au venit pe tancurile rusești și au pulverizat fragila democrație interbelică, în 2024 persoane de influență au făcut desant prin intermediul TikTok. Declarația lui Călin Georgescu precum că a sa campania a costat 0 lei este o poveste. Autoritățile române au datoria de a explica cum a fost finanțată această campanie masivă de dezinformare de pe TikToc, cine au fost colaboratorii din interiorul țării și de ce au făcut-o”, arată Iulian Nechifor.
În cele din urmă, profesorul botoșănean, pe baza informațiilor
desecretizate, dar și a problemelor de securitate apărute, spune că în
momentul de față Călin Georgescu nu ar mai avea șanse să se înscrie în
cursa electorală. „În lumina acestor informații la care avem acces
este evident că domnul Călin Georgescu nu mai are șanse să se înscrie
din nou în cursa electorală. Faptul că a încălcat flagrant legislația
electorală este un argument suficient. Părerile sale publice dintre care
spicuim naționalizarea firmelor străine, intenția de a desființa
partidele politice, sugestia că ar dori să scoată România de pe traseul
și destinul său european sunt alte argumente. Problema este dacă și alți
„suveraniști” sau extremiști vor fi interziși, gen partid POT, SOS sau
AUR. În concluzie, Rusia a reușit până în acest punct să destabilizeze
România și securitatea Europei de Est prin aceste instrumente”, conchide Iulian Nechifor.
Într-o amplă analiză publicată în numărul din februarie al reputatei reviste americane The Atlantic, jurnalista Anne Applebaum scrie că misticismul și poziționarea anti-știință au devenit apanajul autocrațiilor de pe glob și al celor care le susțin. Iar primul exemplu al „noilor Rasputini” este chiar Călin Georgescu, câștigătorul neașteptat din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, acum anulat.
Pini înghețați mărginesc marginea unui lac înghețat. Zapada cade; muzică relaxantă se aude pe fundal. Un bărbat cu părul cărunt, cu o față plăcută, stă lângă lac. Începe să se dezbrace. Merge să înoate, explică el, pentru a-și demonstra credința și opoziția față de știință, de tehnologie, de modernitate. „Nu am nevoie de Facebook; Nu am nevoie de internet; Nu am nevoie de G-mail. Am nevoie doar de inima mea”, spune el. În timp ce înoată în lac, aparent nederanjat de frig, continuă: „Am încredere în sistemul meu imunitar pentru că am încredere și credință deplină în creatorul lui, în Dumnezeu. Imunitatea mea ține de suveranitatea ființei mele.”
Acesta este Călin Georgescu, omul care și-a șocat compatrioții când a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie, în ciuda faptului că abia dacă a fost menționat în sondajele de opinie și și-a desfășurat campania aproape în întregime pe TikTok, unde regulile platformei, aparent menite să limiteze mesajele politice, par să nu-l fi constrâns. Dimpotrivă, a folosit tacticile pe care mulți influenceri de pe rețelele sociale le utilizează pentru a apela la algoritmul TikTok.
Uneori a adăugat muzică de pian blândă și melancolică la clipurile sale, implorând oamenii să „voteze cu sufletul”. Alteori a folosit subtitrări pop-up, lumini dure, culori fluorescente și muzică electronică, făcând apel la o „renaștere națională” și criticând forțele secrete care ar fi căutat să le facă rău românilor, observă Anne Applebaum.
„Ordinul de a ne distruge locurile de muncă a venit din exterior”, spune el într-un videoclip. În altul, el vorbește despre „mesaje subliminale” și controlul gândurilor, vocea lui fiind însoțită de imagini cu o mână care ține sforile unor păpuși. În lunile premergătoare alegerilor, aceste videoclipuri au strâns peste un milion de vizualizări.
În alt context, acest mistic aparent blând l-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul român din timpul războiului care a conspirat cu Hitler și a fost condamnat la moarte pentru crime de război, inclusiv pentru rolul său în Holocaustul românesc. El i-a numit eroi naționali atât pe Antonescu, cât și pe liderul de dinainte de război al Gărzii de Fier, o mișcare antisemită violentă. S-a întâlnit de două ori cu Alexander Dugin, ideologul fascist rus, care a postat pe X o declarație (ștearsă ulterior) că „România va face parte din Rusia”. Și, în același timp, Georgescu laudă calitățile spirituale ale apei. „Nu știm ce este apa”, a spus el; „H2O nu înseamnă nimic.” De asemenea, „Apa are memorie și îi distrugem sufletul prin poluare” și „Apa este vie și ne trimite mesaje, dar nu știm să le ascultăm”. El crede că băuturile carbogazoase conțin nanocipuri care „intră în tine ca într-un laptop”. Soția lui, Cristela, produce videoclipuri pe YouTube despre vindecare, folosind termeni precum acidoză limfatică și metabolismul calciului pentru a-și exprima punctele de vedere.
Ambii promovează, de asemenea, „pacea”, un obiectiv vag care pare să însemne că România, care se învecinează cu Ucraina și Republica Moldova, ar trebui să înceteze să ajute Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruși. „Războiul nu poate fi câștigat prin război”, a scris Cristela Georgescu pe Instagram cu câteva săptămâni înainte de începerea votului. „Războiul distruge nu numai fizic, ci distruge INIMILE.”
Nici ea, nici soțul ei nu menționează amenințările la adresa securității României care ar crește exponențial în urma unei victorii ruse în Ucraina, nici costurile economice, criza refugiaților și instabilitatea politică care ar urma. Este de remarcat faptul că, deși Călin Georgescu a susținut că nu a cheltuit bani pe această campanie, guvernul României spune că cineva a plătit ilegal utilizatorilor TikTok sute de mii de dolari pentru a-l promova pe Georgescu și că persoane necunoscute din afară nau coordonat activitatea a zeci de mii de conturi false, inclusiv niște instituții de stat, care l-au susținut.
Hackerii, suspectați a fi ruși, au efectuat peste 85.000 de atacuri cibernetice și asupra infrastructurii electorale din România. Pe 6 decembrie, ca răspuns la constatările guvernului român despre atacuri „agresive” rusești și încălcări ale legii electorale românești, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile și rezultatele primului tur.
Sintagma „extrema dreaptă” nu se aplică. Ce este obscurantismul
Având în vedere această combinație ciudată – nostalgia Gărzii de Fier și trolii ruși plus tipul de aiureală de wellness asociată mai frecvent cu Gwyneth Paltrow – cine e familia Georgescu? Cum să fie clasificată?
Oricât de tentant este să-i descriem drept „extrema dreaptă”, această terminologie de modă veche nu prea surprinde pe cine sau ce reprezintă ei. Termenii de dreapta și stânga provin de la Revoluția Franceză, când nobilimea, care a căutat să păstreze status quo-ul, s-a așezat în partea dreaptă a Adunării Naționale, iar revoluționarii, care doreau schimbarea democratică, s-au așezat în stânga. Acele definiții au început să eșueze acum un deceniu, când o parte a dreptei, atât în Europa, cât și în America de Nord, a început să susțină nu prudența și conservatorismul, ci distrugerea instituțiilor democratice existente. În noua sa încarnare, extrema dreaptă a început să semene cu vechea extremă stângă. În unele locuri, cele două au început să se contopească.
Contururile unei mișcări politice populare devin acum mai clare, iar această mișcare nu are nicio legătură cu dreapta sau stânga așa cum le cunoaștem noi. Filosofii iluminismului, a căror credință în posibilitatea unor state democratice bazate pe drept ne-a dat atât revoluția americană, cât și cea franceză, au criticat ceea ce ei au numit obscurantism: întuneric, ofuscare, iraționalitate. Dar profeții a ceea ce am putea numi acum Noul Obscurantism oferă exact acele lucruri: soluții magice, o aură de spiritualitate, superstiție și cultivarea fricii. Printre ei se numără șarlatani și influenceri care și-au dezvoltat ambiții politice; fanii mișcării cvasi-religioase QAnon și ai spin-off-urilor sale în stil Pizzagate; și membri ai diferitelor partide politice din toată Europa, care sunt pro-Rusia și anti-vaccin și, în unele cazuri, și promotori ai naționalismului mistic.
Suprapuneri ciudate sunt peste tot. Atât politicianul german de stânga Sahra Wagenknecht, cât și partidul de dreapta Alternativa pentru Germania promovează scepticismul privind vaccinurile și schimbările climatice, naționalismul de sânge și pământ și retragerea sprijinului german pentru Ucraina. În toată Europa Centrală, o fascinație pentru rune și magia populară se aliniază atât cu xenofobia de dreapta, cât și cu păgânismul de stânga. Liderii spirituali devin politici, iar actorii politici au intrat în ocultism.
Tucker Carlson, fosta gazdă de la Fox News care a devenit un apologet al agresiunii ruse, a susținut că a fost atacat de un demon care a lăsat „urme de gheare” pe corpul său. Acest nou obscurantism a afectat acum cele mai înalte niveluri ale politicii americane. Străinii și americanii deopotrivă au fost nevoiți să explice ideologia reprezentată de unele dintre nominalizările inițiale ale cabinetului lui Donald Trump și din motive întemeiate. Deși Trump a câștigat realegerea ca republican, nu a existat nimic în mod tradițional „republican” în a-l propune pe Tulsi Gabbard ca director al informațiilor naționale.
Gabbard este un fost democrat progresist cu legături pe viață cu Fundația Science of Identity, o sectă separatistă Hare Krishna. La fel ca și Carlson, ea este, de asemenea, un apologet pentru brutalul dictator rus Vladimir Putin și pentru dictatorul recent detronat al Siriei, Bashar al-Assad. Nici nu există ceva „conservator” în legătură cu Kash Patel, nominalizat de Trump pentru funcția de director al FBI, care a sugerat că intenționează să vizeze o listă lungă de actuali și foști oficiali guvernamentali, inclusiv mulți care au servit în prima administrație Trump. În conformitate cu spiritul noilor obscurantişti, Patel a promovat, de asemenea, Warrior Essentials, o afacere care vinde antidoturi atât împotriva COVID, cât şi împotriva vaccinurilor COVID.
O fuziune ciudată de viziuni adunate din toate domeniile
Mai degrabă decât conservatorismul așa cum este înțeles în mod convențional, această mulțime și omologii săi internaționali reprezintă fuziunea mai multor tendințe care s-au unit de ceva timp. Vânzătorii de suplimente de vitamine și de remedii nedovedite pentru COVID se amestecă acum – nu întâmplător – cu admiratorii deschisi ai Rusiei lui Putin, în special cu cei care cred în mod eronat că Putin conduce o „națiune creștină albă”. (În realitate, Rusia este multiculturală, multirasială și, în general, nereligioasă; trolii săi promovează scepticismul față de vaccin, precum și minciunile despre Ucraina.)
Fanii prim-ministrului ungar Viktor Orbán fac cauză comună cu americanii care au încălcat legea, au ajuns la închisoare, au furat din propriile lor organizații de caritate sau au hărțuit femei. Și nu e de mirare: într-o lume în care teoriile conspirației și remediile prostești sunt acceptate pe scară largă, conceptele bazate pe dovezi despre vinovăție și criminalitate dispar rapid și ele.
Printre adepții acestei noi mișcări politice se numără unii dintre cei mai puțin bogați americani. George O'Neill Jr., un moștenitor Rockefeller care este membru al consiliului revistei The American Conservative, s-a prezentat la Mar-a-Lago după alegeri; O'Neill, care a fost un contact apropiat al Mariei Butina, agentul rus deportat în 2019, a promovat-o pe Gabbard cel puțin din 2017, donând pentru campania ei prezidențială din 2020, precum și pentru Kennedy în 2024.
Elon Musk, inventatorul miliardar care și-a folosit platforma de socializare, X, pentru a da un impuls algoritmic poveștilor despre care sigur știe că sunt false, a reușit să-și creeze un rol guvernamental.
Sunt implicați O'Neill, Musk și alții care s-au adunat la Trump în astfel de viziuni doar pentru bani? Sau chiar cred ei ideile conspirative și uneori anti-americane pe care le promovează? Una sau alta, posibil ambele. Fie că motivațiile lor sunt cinice sau sincere contează mai puțin decât impactul lor, nu doar în SUA, ci și în întreaga lume. De bine sau de rău, America e un exemplu pe care alții îl urmează.
Doar prin anunțarea intenției sale de a-l numi pe Kennedy în cabinetul său, Trump s-a asigurat că scepticismul față de vaccinuri se va răspândi în întreaga lume, urmat posibil de bolile în sine. Iar epidemiile, după cum am aflat recent, tind să-i facă pe oameni să se sperie și să fie mai dispuși să adopte soluții magice.
Rasputin, țăranul care a promis soluții magice și a ajuns să controleze Rusia
Alte civilizații au trăit momente ca acesta. Pe măsură ce imperiul lor a început să se prăbușească în secolul al XVI-lea, venețienii au început să se îndrepte către magie și să caute modalități rapide de a se îmbogăți. Misticismul și ocultismul s-au răspândit rapid în zilele de moarte ale imperiului rus. Sectele țărănești promovau credințe și practici exotice, inclusiv antimaterialismul, autoflagelarea și autocastrarea. Aristocrații din Moscova și Sankt Petersburg s-au orientat către teosofie.
Aceeași atmosferă febrilă și emoțională care a produs aceste mișcări l-a propulsat în cele din urmă pe Rasputin, un țăran care pretindea că are puteri magice de vindecare, în palatul imperial. După ce a convins-o pe împărăteasa Alexandra că ar putea vindeca hemofilia fiului ei, el a devenit în cele din urmă consilier politic al țarului.Rasputin a fost denumit și Călugărul nebun, în ciuda faptului că el nu a fost niciodată călugărit și nu a ținut niciodată secret faptul că era căsătorit.
Influența lui Rasputin a produs, la rândul său, un fel de isterie mai largă. Până la izbucnirea Primului Război Mondial, mulți ruși erau convinși că forțe întunecate controlau în secret țara. „Ar putea fi lucruri diferite pentru diferiți oameni – evrei, germani, francmasoni, Alexandra, Rasputin și camarila de curte”, scrie Douglas Smith, unul dintre biografii lui Rasputin.
La fel ca rușii în 1917, trăim într-o eră a schimbărilor rapide, uneori nerecunoscute: economice, politice, demografice, educaționale, sociale și, mai ales, informaționale. Și noi existăm într-o cacofonie permanentă, în care mesajele conflictuale, dreapta și stânga, adevărate și false, clipesc pe ecranele noastre tot timpul. Religiile tradiționale sunt în declin pe termen lung. Instituțiile de încredere par să eșueze. Tehno-optimismul a făcut loc tehno-pesimismului, o teamă că tehnologia ne controlează acum în moduri pe care nu le putem înțelege. Și în mâinile noilor obscurantişti – care promovează în mod activ teama de boală, teama de război nuclear, teama de moarte – teama și anxietatea sunt arme puternice.
